joi, 13 iunie 2013

O nouă și originală viziunea asupra tarotului de Marsilia

   Am descoperit tarotul prin intermediul cărţilor lui Georges Colleuil acum mai bine de un an. A fost una dintre momentele acelea de aparentă ''coincidenţă'', când o oarecare întâmplare trasează un destin.

'' Ce nu ajunge în conştiinţa revine sub formă de destin'' spunea marele psihanalist Carl Gustav Jung.
   
   '' Coincidenţa'' a făcut să primesc în dar, la cea de-a 29-a aniversare una dintre cărţile lui Georges Colleuil, ''Le référentiel de naissance'' (Referenţialul zilei de naştere), o abordare psihologică, filozofică şi terapeutică a tarotului de Marsilia. Nu, nu era acel tarot pe care mi-l imaginam eu, acel tarot folosit de diverşi şarlatani sau ghicitori in stele dornici să profite de oamenii aflaţi în disperare şi suferinţă. Era cu totul altceva. Georges Colleuil regăseşte şi descrie întreaga filozofie a umanităţii prin intermediul arcanelor de tarot. Folosind tarotul intr-un proces de autotransformare, terapie şi dezvoltare personală intrăm în contact direct cu fiinţa noastră cea mai profundă, autentică şi creativă.  
   Această carte misterioasa este compusă din 78 de arcane, divizate în două părţi. Prima parte, reprezentata de 22 de capitole cunoscute sub numele de arcane majore iar cea de-a două parte alcătuită din cele 56 de arcane minore. Dacă arcanele minore conţin informaţii vibratorii şi energetice, arcanele majore constituie nu doar o oglindă a evoluţiei noastre interioare dar, mai mult, un catalog al marilor arhetipuri universale înscrise în inconştientul colectiv şi care ni se mai dezvăluie uneori în vise sau în marile mituri fondatoare ale umanităţii.
În Referenţialul zilei de naştere arhetipurile universale conţinute de tarot se individualizează în experienţa şi trăirile fiecăruia dinte noi , ajutandu-ne să ne găsim sensul, să ne înţelegem mai bine.De reţinut însă faptul că acestea au doar rolul de a ne oferi un sprijin. Să nu ne lăsăm induşi în eroare, nimeni şi nimic nu va putea vreodată să înlocuiască experienţa personală!
   De-a lungul timpului diferite opinii au circulat în privinţa tarotului. Una dintre acestea ar fi că tarotul poate răspunde întrebărilor pe care i le adresăm.În opinia lui Georges Colleuil, tarotul mai degrabă este cel care ne chestionează atunci când credem că avem deja răspunsurile necesare. Imaginile cartonate ce compun acest joc plin de înţelepciune nu conţin cunoştinţe fixe ci, mai degrabă chestionează cunoştinţele ce le-am încarcerat în interiorul nostru! În acest sens putem spune că tarotul este filozofic, un adevărat maestru ce nu transmite neapărat o învăţătură ci le interoghează pe cele ce le purtăm în noi.
  O altă idee despre tarot ce merită a fi lăsată uitării este aceea că tarotul ne poate ajuta să prezicem viitorul.Georges Colleuil ne lasă să înţelegem că, dacă ascultăm cu atenţie povestea pe care tarotul ne-o comunică, vom înţelege că imaginile înscrise în arcanele de tarot ne permit mai degrabă să prevenim ceea ce putem deveni decât să prezicem ceea ce ne va reveni ...
   Încă o dată tarotul apare plin de înţelepciune în măsură în care, respectandu-ne libertatea, nu ne va închide intr-o fatalitate predestinată , trasată de o mâna stăpânitoare intr-un nu ştiu care cer. Acesta ne învăţa să conştientizăm situaţiile şi problemele prezente pentru a ne conduce progresiv, pas cu pas, spre crearea propriului nostru viitor. De fapt tarotul prezice prezentul, ni-l descrie cu toate straturile sale, aşa cum ar ar face un arheolog. Prin întrebările pe care ni le propune tarotul ne facilitează calea spre un trup, suflet şi spirit sănătos devenind astfel atât filozofic cât şi terapeutic, iar pentru terapeut constituie un suport ideal, un minunat instrument de recadraj.
   Tarotul este aşadar o carte care ne destăinuie un secret. Dar .. acest secret este scris intr-un limbaj simbolic şi ca în utilizarea oricărui limbaj ni se va cere să învăţăm gramatica şi lexicul. Ca în orice limbaj există o parte de comunicare, expresie şi mesaje mai mult sau mai putin ezoterice ce se transmit din generaţie în generaţie. Orice limbaj are însă şi o funcţie poetică. Ştim de fapt că tarotul a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru numeroşi artişti, poeţi sau scriitori: Apollinaire, Jules Verne, Gerard de Nerval, Salvador Dali, Italo Calvino, poate chiar Shakespeare, Cyrano de Bergerac, Jonathan Swift.
   În opinia lui Georges Colleuil, tarotul este fără îndoială instrumentul cel mai performant pentru cei care doresc acorde interes limbajului simbolic. De ce să nu încercăm să privim tarotul şi din acest unghi şi să uităm pentru o clipă de imaginea destul de sifonată pe care alţii i-au creat-o?  
   
   Să încercăm să scoatem tarotul din tabu!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu